Hack Team Aici vei invata cum sa spargi un e-mail,sa hack-uiesti un forum,cum folosesti xss & sql injectiile hack & security software
|
| Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
| Autor |
Mesaj |
Admininstrator Administrator

Data inscrierii: 27/Noi/2007 Mesaje: 362
|
Trimis: 24/12/2007 01:12 Titlul subiectului: Securitatea serviciilor TCP |
|
|
Conectarea unui calculator la INTERNET presupune, în general, utilizarea sistemului de operare UNIX ºi a suitei de protocoale TCP/IP. Aceste componente au propriile lor probleme de securitate. Accesul la INTERNET presupune, însã, ºi folosirea unui set de câteva zeci de servicii, programe, cu numeroase probleme de securitate, fie datoritã unor erori în software, fie datoritã neîncorporãrii unor facilitãþi de securitate potrivite. în general, pentru ca un utilizator sã poatã lua mãsurile de securitate adecvate la conectarea în reþea, el trebuie sã înþeleagã modul în care sistemul de operare UNIX lucreazã cu INTERNET-ul. Tocmai de aceea, acest eseu explicã cum funcþioneazã serviciile TCP/IP ºi evidenþiazã care sunt problemele de securitate ale fiecãruia dintre ele.
1. Funcþionarea serviciilor INTERNET
Cele mai multe servicii sunt furnizate de programe numite server-e. Pentru ca un server sã funcþioneze, el trebuie sã foloseascã un protocol (TCP sau UDP), sã aibã alocat un port ºi sã fie lansat în execuþie - de obicei, la încãrcarea sistemului de operare.
În UNIX existã un fiºier cu rol esenþial în execuþia serviciilor: /etc/services. El conþine, în fiecare linie, numele unui serviciu, numãrul port-ului, numele protocolu!ui ºi o listã de alias-uri. Acest fiºier, a cãrui securitate este nespus de importantã, este întrebuințat atât de cãtre server-e cât ºi de cãtre clienþi. latã un exemplu de câteva linii din acest fiºier:
# /etc/services
#
telnet 23 /tcp
smtp 25 /tcp mail
Server-ele determinã din acest fiºier numãrul propriu de port cu care lucreazã, utilizând un apel sistem special: getservicebyname().
Port-urile au alocate numere; cele cuprinse în domeniul 0-1.023 se considerã port-uri sigure. Ele sunt restricþionate la folosire, fiind accesibile doar superuser-ului. Ca urmare, programele care folosesc aceste port-uri trebuie executate ca root. Acest fapt împiedicã programele obiºnuite sã obþinã informaþii senzitive de la aceste port-uri. Altfel, ar fi posibil pentru un utilizator sã creeze, de exemplu, un program care sã se prezinte drept telnet, sã asculte port-ul 23 ºi sã intercepteze parolele altor utilizatori. întrebuințând însã calculatoare non-UNIX, IBM-PC cu plãci Ethernet, este posibil sã se facã conectãri la port-uri de încredere de pe maºini UNIX ºi sã se trimitã sau sã se intercepteze pachete de date.
Existã 2 tipuri distincte de server-e:
• Cele care se executã continuu. Ele sunt startate automat la lansarea sistemului de operare, pe baza informaþiilor din /etc/rc*. Aceste server-e trebuie sã rãspundã fără întârziere la cererile care sosesc din reþea, cum ar fi nfsd (Network Filesystem Daemon) „ ºi sendmail;
• Server-e care sunt lansate doar atunci îndată ce este trebuință de ele. Ele sunt, de obicei, startate de demonul inetd, care poate "asculta" zeci de port-uri ºi care lanseazã în execuþie demonul necesar. în aceastã categorie intrã servicii ca fingerd (Finger Daemon) ºi popper (Post Office Protocol Daemon).
De exemplu, lansarea în execuþie a serviciului SMTP-sendmail se face, în /etc/rc, prin urmãtoarea secvenþã. Ea face verificarea existenþei programului sendmail ºi a fiºierului sãu de configurare, sendmail.cf, lanseazã în execuþie programul ºi afiºeazã la consolã mesajul "sendmail":
if [ -f /usr/lib/sendmail -a -f /etc/sendmail/sendmail.cf ];
then /usr/lib/sendmail -bd -qlh &&(echo -n 'sendmail') >/dev/console
fi
Dupã lansare, sendmail se va conecta la port-ul 25 ºi va râmâne în "ascultarea" unor cereri. 0 datã sositã o astfel de cerere, programul va folosi apelul sistem fork() pentru a se crea un nou proces care va gestiona conexiunea. Programul sendmail autentic va rãmâne în aºteptare pentru alte eventuale cereri de conexiune.
Aºa cum am arãtat, lansarea în execuþie a server-elor care nu sunt permanent rezidente se face cu susținerea unui program demon numit inetd. Cu ajutorul fiºierului /etc/inetd.conf, acesta determinã serviciile reþea pe care le gestioneazã. Apoi foloseºte apelurile sistem bind(), pentru a se conecta la mai multe port-uri, ºi select(), pentru a obþine controlul atunci când se face o cerere de conectare la un anumit port. latã, spre exemplificare, câteva linii din fiºierul /etc/inetd.conf:
# /etc/inetd.conf
#
ftp stream tcp nowait root /usr/etc/ftpd ftpd
telnet stream tcp nowait root /usr/etc/telnetd telnetd
finger stream tcp nowait nobody /usr/etc/fingerd fingerd
…
Fiecare linie conþine numele serviciului, tipul socket-ului, tipul protocolului, dacã se aºteaptã sau nu cereri în continuare, dupã servirea celei care a activat server-ul, numele utilizatorului proprietar al server-ului ºi numele comenzii executate la activarea seviciului.
O problemã deosebit de importantã din punctul de vedere al securitãþii este aceea a controlului accesului la server-e. Doar o micã parte din programele server au încorporate facilitãþi de limitare a accesului, bazate pe controlul corelaþiei dintre adresele IP ºi numele de host ale celui care face cererea. De exemplu, NFS îngăduie specificarea host-urior care au dreptul de a monta anumite sisteme de fiºiere; de asemenea nntp permite precizarea host-urilor care pot citi ºtirile.
Existã, însã, ºi alte modalitãþi, exterioare programelor, prin care se poate controla accesul la sever-e:
• Programul tcpwrapper, scris de cãtre Wietse Venema, este un utilitar care poate "îmbrãca" un server INTERNET. El permite restricþionarea accesului anumitor host-uri la server-e;
• Se poate folosi un program firewall, plasat între server ºi exterior. Acesta poate proteja întreaga reþea, spre deosebire de tcpwrapper, care protejeazã doar servicii de pe o anumitã maºinã.
Se recomandã, în general, folosirea unor wrappers ºi firewalls în conjuncþie;
de exemplu, primul pentru fiecare calculator ºi al doilea pentru protecþia întregii reþele.
2. Servicii standard sub UNIX
Acest paragraf descrie cele mai importante servicii furnizate pentru lucrul în reþea, ca parte a sistemului de operare UNIX. Se vor analiza implicaþiile fiecãrui serviciu asupra securitãþii sistemului. Desigur cã riscurile fiecãrui serviciu sunt mai mult sau mai puþin cunoscute. Ori de câte ori aveþi îndoieli asupra acurateþii unui serviciu, pânã la deplina lãmurire a lucrurilor, este indicatã inactivarea lui prin prefaþarea numelui sãu din /etc/rc*sau /etc/inetd.conf cu caracterul #. Se impune apoi restartarea sistemului de operare, pentru ca schimbãrile sâ-ºi facã efectul.
În tabelul urmãtor este prezentat un sumar al celor mai importante servicii de reþea sub UNIX precum ºi numãrul de port asociat (TCP sau UDP).
| Citat: | PORT TCP - NUME SERVICIU - FUNCÞIE
7 - Echo - Test caractere în ecou
9 - Discard - Test retur caractere
13 - Daytime - Ora
19 - Chargen - Generator de caractere
21 - ftp - File Transfer Protocol
23 - telnet - Conectare la distanþã
25 - Smtp - E-mail
37 - Time - Ora
42 - Nameserver - Server de nume TCP
43 - Whois - Serviciu Whois
53 - Domain - Server DNS
79 - Finger - Informaþii despre utilizatori
80 - http - WWW
109 - pop2 - Post Office Protocol
110 - pop3 - Post Office Protocol
111 - Sunrpc - RPC la Sun
113 - Auth - Serviciu de autentificare
119 - nntp - Usenet
512 - Exec - Execuþie de comandã pe maºinã distantã
513 - Login - Conectare pe maºinã UNIX distantã
515 - Printer - Tipãrire la distanþã
540 - Uucp - UUCP deasupra lui TCP
2049 - NFS - NFS deasupra lui TCP
6000+ - X - X Window
PORT UDP - NUME SERVICIU - FUNCTIE
7 - Echo - Returneazã datele utilizatorului în altã datagramã
9 - Discard - Test retur caractere
13 - Daytime - Returneazã ora
19 - Chargen - Generator de caractere
37 - Time - Returneazã ora
53 - domain - Server DNS
69 - tftp - Trivial File Transfer Protocol
111 - sunrpc - RPC la Sun
123 - ntp - Network Time Protocol
161 - snmp - Simple Network Management Protocol
512 - biff - Alertã de E-mail sosit
513 - who - Returneazã cine este conectat în sistem
517 - talk - Cerere de discutie
520 - route - Routing Information Protocol
533 - netwall - Scriere pe terminal utilizator
2049 - NFS - Sistem de fiºiere NFS
|
3. Serviciul FTP
FTP (File Transfer Protocol), implementat în UNIX prin programele client ftp ºi prin server-ul /etc/ftpd, permite utilizatorilor sã se conecteze la distanþã ºi sã facã transfer de fiºiere. Port-urile utilizate sunt 21, pentru trimiterea de comenzi, ºi 20 sau unul peste 1.024, negociat de client ºi server, pentru transferul de date. Din nefericire, versiunile mai vechi ale acestor programe au unele neajunsuri care permit a se intra neautorizat în sistem. Aceste neajunsuri au fost eliminate de versiunile noi ale lui Berkeley. Dacã ftp-ul dumneavoastrã a fost obþinut inainte de decembrie 1988, trebuie sã cãutaþi o nouã versiune.
Fie cã este vorba de un transfer de fiºiere sau de listarea conþinutului unui director, datele se transmit pe un canal de date. Cele mai obiºnuite implementãri creeazã o nouã legãturã pentru fiecare fiºier. Clientul ascultã un numãr de port aleator ºi informeazã server-ul sistem despre aceasta, prin comanda PORT. La înapoiere, server-ul face un apel la port-ul dat.
în general, transferurile de fiºiere sunt fãcute în mod ASCII. cândva însã de transmiterea sau recepþionarea unor fiºiere care au alte caractere decât cele ASCII tipãribile, cele două pãrti trebuie sã introducã modul poză (altfel cunoscut ca binar) prin comanda TYPE I. La pornire, programul clientului întreabã server-ul dacã este un sistem UNIX; dacã da, este generatã automat comanda TYPE I.
La apelul serviciului ftp, utilizatorul trebuie sã furnizeze numele ºi parola. Astea sunt memorate la maºina server în fiºierul /usr/adm/wtmp. Transmiterea în clar a acestor informaþii între calculatoare reprezintă un element de mare vulnerabilitate, fiind cunoscute cazuri frecvente de interceptare a lor. De aceea, pe calculatoare importante, acest serviciu trebuie dezactivat sau înlocuit cu variante care implementeazã protocoale criptografice de autentificare.
Aveþi la dispoziþie 3 variante de server-e ftp:
• Se poate folosi programul ftpd standard. Atenþie, însã, cã mai circulã unele variante cu anumite erori de securitate;
• Se poate folosi programul (foarte bun) wuftpd, realizat de Universitatea Washington, care permite o mai bunã setare, în special în ceea ce priveºte numãrul de fiºiere ce pot fi transferate simultan, comprimarea automatã a fiºierelor transmise ºi împãrtirea utilizatorilor pe categorii;
• Se poate folosi un server ce permite doar ftp anonim, cum ar fi programul construit de firma 77S, numit aftp.
Toate aceste server-e sunt startate de cãtre demonul inetd, pe baza intrârilor din fiºierul /etc/inetd.conf.
Se pot lua unele mãsuri de restricþionare a accesului la serviciul ftp standard. Fiºierul /etc/ftpusers conþine o listã a tuturor conturilor care nu pot folosi acest serviciu. Dacã, de exemplu, se blocheazã prin acest fiºier conturi ca root, uucp, news, bin, se previne, pe de o parte posibilitatea ca, o datã sparte aceste conturi, sã se facã transferuri de fiºiere importante, iar pe de altã parte se împiedicã folosirea de cãtre conturile privilegiate a serviciului ftp, ceea ce ar face sã se transfere prin reþea parolele acestora.
Una din cele mai folosite facilitãþi ftp o reprezintã conectarea "anonymous". Aceastã conectare specialã permite unui utilizator, care nu are cont într-o masinã, un acces restrâns pentru a transfera fiºiere dintr-un director specificat. Acest lucru este util, de exemplu, atunci când doriþi sã distribuiþi software sau fiºiere publice, fãrã a da fiecãrei persoane ce doreºte aceste programe un cont în maºina dumneavoastrã. De obicei, la apelul lui ftp anonim se cere furnizarea numelui, iar drept parolã, adresa de e-mail.
latã o listã cu unele probleme generale de securitate ale ftp anonim.
• serviciul, funcþionând fãrã restricþii, poate goli o companie de fiºierele sale importante;
• protocolul utilizeazã 2 conexiuni TCP, complicând sarcina porþilor de a trece aceste servicii prin barierele de securitate (firewall);
• demonul ftpd se executã iniþial ca "root", deoarece el proceseazã conectarea unui anumit cont, inclusiv parola; mai mult, el nu poate sã piardã identitatea sa privilegiatã dupã conectare, fiindcă unele din punctele protocolului cer sã utilizeze port-ul 20, care este în categoria privilegiatã.
Pentru a seta corect un ftp anonim, trebuie sã urmaþi urmãtorii paºi:
a. Creaþi un cont numit "ftp". Disponibilizaþi contul punând un asterisc (*) în câmpul parolã. Daþi contului un director home special dedicat, ca /usr/ftp sau /usr/spool/ftp:
#mkdir ~usr/spool/ftp
Ca urmare, linia pentru contul anonim va arãta astfel:
ftp:*:400:400:Annonymous FTP:/usr/spool/ftp:/bin/false
Se observã cã s-a dat utilizatorilor serviciului ftp anonim un Shell fictiv (/bin/False), lucru care face ca, deºi aceºtia au drepturi asupra fiºierelor, sã nu poatã sã se conecteze în sistem pe acest cont. Uneori, se recomandã ca acest fiºier, false, sã fie un script care sã afiºeze un mesaj politicos la încercarea unui utilizator de a se conecta pe acest cont. Acest Shell fictiv trebuie fãcut recunoscut sistemului, prin introducerea sa, alãturi de /bin/sh ºi /bin/csh în fiºierul /etc/shells.
b) Faceþi ca directorul home sã fie în proprietatea lui "ftp" §i sã fie fãrã acces la scriere:
#chown ftp ~ftp #chmod 555 ~ftp
c) Creaþi directorul /ftp/bin în proprietatea superuser-ului, fãrã acces de scriere. Plasaþi o copie a programului /s în acest director:
#mkdir ~ftp/bin
#chown root ~ftp/bin
#chmod 555 ~ftp/bin
#cp -p /bin/ls ~ftp/bin
#chmod 111 ~ftp/bin/ls
d) Creaþi directorul ftp/etc, puneþi-l în proprietatea superuser-ului, fãrã acces la scriere. Plasaþi copiile lui /etc/passwd ºi ale fiºierului /etc/group în acest director, cu câmpurile parolã shimbate cu asterisc. Singurul cont care trebuie sa fie prezent este "ftp".
#mkdir ~ftp/etc
#chown root ~ftp/etc
#chmod 555 ~ftp/etc
#cp -p /etc/passwd /etc/group ~ftp/etc
#chmod 444 ~ftp/etc/group ~ftp/etc
e) Creaþi directorul ftp/pub, în prophetatea lui "ftp". Utilizatorul poate apoi plasa, în acest director sau în subdirectoarele sale, fiºierele care sunt accesibile prin ftp anonim:
#mkdir ~ftp/pub
#chown ftp ~ftp/pub
#chmod 777 ~ftp/pub
Trebuie sã controlaþi des conþinutul directoarelor în care este permisã scrierea. Orice fiºier suspect trebuie ºters.
Serviciul de ftp anonim a devenit un adevãrat standard în INTERNET pentru difuzare de software, documente, imagini etc. Nu existã dubii cã acest serviciu este important, fiind, dupã poºta electronicã ºi WWW, cel mai folosit serviciu în INTERNET. Trebuie însã acordatã toatã atentia administrãrii lui.
Prima ºi cea mai importantã regulã este ca nici un fiºier sau director din aria lui ftp anonim sã nu fie cu acces la scriere ºi sã nu fie reglementat de ftp, căci ftp anonim se executã cu acest nume. Dacã directorul ftp nu permite acces la scriere, dar este controlat de ftp, fiþi în continuare prudent: anumite server-e încuviințează clientului de la distanþã sã shimbe permisiunile fiºierului. Existenþa comenzilor de schimbare a drepturilor de acces (permisiunilor) în server-ul anonymous este un mare neajuns. Se recomandã, pe cât posibil, sã eliminaþi întocmai posibilitãþi.
Urmãtoarea regulã este de a se evita existenþa unui fiºier /etc/passwd real în aria lui ftp anonim. Pentru un hacker, acest fiºier ar însemna cadoul cel mai mare posibil pe care i l-aþi face. Dacã nu aveþi nevoie de el, ºtergeþi-l sau, dacã vreþi, creaþi un fiºier "manechin", cu conturi false ºi parole fictive.
Existã controverse privind crearea unui director cu acces public la scriere, pentru fiºierele sosite. S-ar putea sã constataþi cã maºina dumneavoastrã devine o gazdã a software-ului pirat, situaþie care poate fi permanentã sau nu. Dacã indivizii vor sã-ºi pãstreze anonimatul, vor folosi de fiecare datã calculatorul dumneavoastrã pe post de "macaz" |
|
| Sus |
|
 |
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|
Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group Fa-ti si tu propriul forum GRATUIT, pe www.myforum.ro
|